Sondaj:

Cum credeţi că se va schimba viaţa românilor după victoria USL în alegeri?

Va fi mai bine
Va fi mai rău
Nu ştiu

Comentarii (3) »
Sondaje vechi »

Newsletter:

Abonează-te la newsletter-ul nostru zilnic.

Detalii »

Contact: Adresa:
Bulevardul Victoriei 12, Dorohoi
Telefon:
0231 617877
Fax
0231 515130
E-mail:
office@momentul.ro

« Alte articole din categoria Momentul de Darabani

Alte feţe ale hatmanului Teodor Balş

Momentul de Darabani

   În anul 2008, la Editura PARTENER din Galaţi a apărut lucrarea lui Paul Păltănea intitulată ,,Istoria oraşului Galaţi de la origini până la 1918’’, în volumul întâi găsind informaţii despre o altă faţă a hatmanului Teodor Balş, ctitorul târgului Darabani, anume cea de ,,sforar politic’’ în slujba domnitorilor care îl puseseră în funcţie şi îi acordaseră dregătorii. Rusofil recunoscut, Balş era şi cuscrul domnitorului Mihail Sturdza (Esmeralda Balş, fiica sa, fiind scurt timp căsătorită cu un fiu al domnitorului moldovean). Balş se va implica în alegerile pentru Adunarea Obştească din oraşul Galaţi, port la Dunăre şi poartă de intrare în Moldova de atunci, unde trebuiau ,,aleşi’’ oameni credincioşi domnului Moldovei şi lui Balş, implicit, un fel de consilieri locali de astăzi. Iată faptele aşa cum sunt prezentate în lucrarea susmenţionată :
…Cu ocazia alegerilor de deputaţi pentru Adunarea Obştească, din 1837, domnitorul va întâmpina unele dificultăţi la Galaţi. Hatmanul Teodor Balş, venit special în oraş, îi scria domnitorului la 9 octombrie că ,,m-am văzut a zăbovi aice patru zile afară de alte câteva ce trebuie să mai jărtvesc pentru a stârpi din rădăcină măsurile post<elnicului> Iorgu Ghica, care şi–au făcut siguripsit cu desăvârşire 26 de glasuri din totalul a 47 de alegători din acest ţinut’’. Manevrele lui Balş au reuşit, şi la 19 octombrie scrie, din nou domnitorului, că ,,alegerea comisului Tufăscul – Grigore Tufescu – s-au siguripsit în deplină măsură’’. Fiind asigurată majoritatea din oameni credincioşi, se poate afirma că Balş şi-a făcut datoria. O altă faţă a hatmanului este aceea de simpatizant al Rusiei ţariste care se pare, l-a sprijinit în căpătarea funcţiei de hatman al miliţiilor (armatei) din Moldova. Iată cum se va implica Balş în susţinerea efortului de război al ruşilor în conflictul lor cu turcii din 1828:
…Rusia declară război Turciei la 26 aprilie 1828, trupele ruseşti trecând imediat Prutul, la Galaţi armata rusă ajungând a doua zi. Concomitent cu asediul Brăilei, ruşii asediau şi Giurgiu spre a-şi deschide drum sigur spre Silistra, pe care nu reuşesc să o cucerească. În faţa acestei situaţii, mareşalul rus Wi­ttgenstein hotărăşte să-şi stabilească pe timpul iernii cartierul general la Galaţi.
În tot acest timp, la Galaţi se fac pregătiri pentru reluarea operaţiunilor militare. Hatmanul Teodor Balş care a primit poruncă să construiască două poduri peste Dunăre, soseşte la Galaţi să supravegheze lucrarea celor 120 de pontoane necesare montării podurilor.
Misiunea Hatmanului Balş a fost deosebit de dificilă, căci lemnul a fost adus cu foarte mare greutate. La începutul lunii martie 1829 de-abia erau în lucru 20 de pontoane. Pentru urgentarea lucrărilor, în aprilie, au fost trimişi la Galaţi toţi fierarii şi lăcătuşii din Iaşi, iar la 19 aprilie 1829 – se scrie mai departe - ,,Toader Balş era tot la Galaţi pentru a grăbi terminarea pontoanelor’’. Consecinţele războiului ruso-turc au fost încheierea păcii de la Adrianopol şi menţinerea ocupaţiei ruseşti a Ţărilor Române până la achitarea de către turci a despăgubirilor de război, armatele ţariste fiind conduse de generalul Pavel Kiselev (Kiseleff), cel care va introduce în Principate Regulamentele Organice, primele legi de modernizare a vieţii publice din acest spaţiu geopolitic. Dar Balş nu este strain nici de luptele interne pentru deţinerea anumitor funcţii şi dregătorii, înlocuind atunci când era nevoie pe unii demnitari corupţi, ca de exemplu pe spătarul Ioan Cuza:
…Spătarul Ioan Cuza, făcut postelnic la 20 ianuarie 1828, este numit pârcălab de Galaţi la începutul anului 1831, funcţie pe care o deţine până în septembrie 1836, când este înlocuit de colonelul Teodor Balş. După părerea consulului Franţei la Bucureşti, postelnicul Ioan Cuza fusese schimbat din cauza abuzurilor pe care le făcuse, deşi într-un Raport din 17 septembrie 1832 se spunea că nu există nici ,,cea mai mică pată sau prihănire mărturisită din partea cuiva pentru persoana Dumisale post<elnic> Cuza.’’ De unde reiese că Teodor Balş a deţinut mai multe funcţii şi dregătorii ca interimar, după care era iarăşi îndepărtat din funcţia provizorie, pentru a fi ,,uns’’ în locul lui un alt credincios al domnitorului. După 1859, fiind bătrân şi depăşit de vremurile moderne care veniseră odată cu unirea Principatelor Române, Teodor Balş se va retrage din viaţa publică rămănând un ,,spectator’’ al vieţii politice şi sociale, în casa lui din Iaşi (unde se află Cercul Militar), până la moartea sa care va surveni în anul 1867. Căci lupta pentru putere, avere şi interese în spaţiul românesc se dădea şi acum 170 de ani, dar cu alţi actori politici, cum se dă şi astăzi cu actorii politici ai zilelor noastre, spaţiul şi interesele rămânând aceleaşi. De unde vine şi zicala: alţi actori politici,  aceiaşi scenă săracă – ţara !  
A consemnat Haha Dumitru-Voicăuţi

 
Vizualizari: 291. |   Noteaza articolul :
  • Currently 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Comentarii

MediaPress nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.

    Sumarul ediţiei: